Femelă sau mascul?
După ce am convenit asupra rasei, va trebui sa ne hotărâm dacă vrem femelă sau mascul. Aici intervine prejudecata față de perioada de călduri, cu care eu nu sunt de acord. Din punct de vedere al temperamentului nu există diferențe semnificative între cele două sexe. Masculii sunt de obicei mai atletici și mai robuști. De asemenea, pot fi mai greu de strunit decât femelele și mai independenți de stăpâni, deși nu este o regulă. Femela este poate chiar mai atașată de stăpâni, mai ascultătoare, la fel de jucăușă și cel puțin la fel de inteligentă. Ne apropiem de cuib și din poziție ghemuită, strigăm puii și studiem reacțiile lor. Ne interesează ca puiul să vină repede, cu codița ridicată și eventual să se urce pe noi sau chiar să ne tragă de haine. Acest pui va avea ulterior un caracter dominant, putând fi folosit cu succese depline în dresajul de performanță. Vă recomand să evitați puii care rămân izolați într-un colț, cu capul plecat și cu codița între picioare.
De unde achiziționăm cățelul?
Odată hotărâți și asupra sexului, ne putem duce sa alegem cățelul. În principiu ar fi bine, dacă ne dorim un exemplar de rasă, să mergem la un crescător, care ne poate oferi și pedigree, cunoscând astfel originea cățelului. Este bine să vizitezi canisa sau cuibul, să vezi toți puii, iar dacă este posibil și părinții. Ne interesează actele părinților (pedigree-ul și carnetul de sănătate care trebuie să conțină schema de vaccinare și deparazitările, toate tratamentele și rezultatele testelor medicale – radiografii de sold, teste oftalmologice și alte teste în funcție de bolile specifice rasei). Vârsta minimă la care puiul poate fi scos din cuib este de 8-10 săptămâni, deoarece până la această vârstă puiul își stabilește o ierarhie fată de frați și surori, iar scoaterea lui din cuib poate avea ulterior efecte în comportamentul fată de alți semeni.
Alegerea unui pui de câine.
Urmează apoi momentul mult așteptat: întâlnirea cu puii. Testul cel mai des utilizat pentru alegerea puiului din cuib este „William Campbell”. Acesta cuprinde următoarele etape: socializarea puiului, sensibilitatea la durere, observarea caracterului dominant sau dominat, aportul și rezistența la zgomot.
Socializarea puiului.
Ne apropiem de cuib și din poziție ghemuită, strigăm puii și studiem reacțiile lor. Ne interesează ca puiul sa vină repede, cu codița ridicată și eventual să se urce pe noi sau chiar să ne tragă de haine. Acest pui va avea ulterior un caracter dominant, putând fi folosit cu succese depline în dresajul de performanță. Vă recomand să evitați puii care rămân izolați într-un colț, cu capul plecat și cu codița intre picioare.
Sensibilitatea la durere.
De-a lungul vieții, dar mai ales în cadrul dresajului, pot fi întâlnite diverse situații în care câinele trebuie atenționat sau pedepsit, corectat și de aceea este foarte important ca acesta să nu fie hipersensibil la durere și să poată trece ușor peste corecția primită. Pentru aceasta, prindem între degete una dintre lăbuțele puiului și strângem, în mod uniform și progresiv, remarcând reacția acestuia. Reacția pe care o dorim se manifestă prin faptul că, după ce slăbim presiunea, puiul odată chemat va reveni la noi fără a avea rețineri sau temeri, fapt ce atestă ca a iertat pedeapsa. Un câine adult corectat nu trebuie sa rămână retras, să se răzbune sau să considere corecția respectivă ca fiind exprimarea urii sau oprobiului stăpânului, fugind sau ascunzându-se, ci să revină în mod firesc la lucru. Dacă puiul prezintă o reacție încă din primele secunde de strânsoare, acest fapt relevă o hipersensibilitate la durere, ceea ce va dăuna ulterior în procesul educațional, dar și pe tot parcursul vieții.
Dominant sau dominat.
În cadrul acestui test vom ridica puiul de la sol cu o singură mână, urmărindu-i reacțiile. Reacția dorită este aceea de a da din picioare la început, după care puiul se va relaxa în mâna noastră. Un pui care se va agita în mod continuu va da dovada unui caracter deosebit de dominant. Acest pui va avea nevoie de un partener pe măsură. O reacție exprimată prin blocarea totală a puiului ne arată un pui pasiv, care cu greu va face față situațiilor ulterioare de stres.
Aportul.
Una dintre cele mai folosite metode în dresajul modern este exploatarea instinctului de vânătoare al câinilor, adică plăcerea cu care aceștia urmăresc diverse obiecte în mișcare. Pentru aceasta, vom arunca în fata puilor din cuib o minge de mărime mică sau mijlocie. Reacția dorita este sa o urmărească, sa o apuce în gură și sa o aducă înapoi la noi.
Rezistența la zgomot.
Una din etapele de examinare pentru absolvirea BH-ului („begleithund” – câine de companie) constă în reacția câinelui fată de zgomotele puternice. De aceea, un pui care se ascunde la zgomotul puternic produs de un obiect metalic pe pardoseală trebuie evitat. Ideal este ca acesta sa-l urmărească după ce acesta a produs zgomotul și chiar să îl ia în gură.
Rolul medicului veterinar.
După ce ne-am decis asupra puiului, indiferent din ce rasă face parte, este bine sa mergem la medicul veterinar pentru a ne informa asupra particularităților de creștere, îngrijire și tratament. În general, trebuie sa avem grijă ca puiul sa fie deparazitat și vaccinat în mod corespunzător și sa beneficieze de o hrană adecvată și echilibrată din punct de vedere mineralo-vitaminic. Pe lângă toate acestea, ne mai interesează la pui și dantura completă, mușcătura corectă, la masculi, ambele testicule prezente și coborâte în scrotum (important să verificați ceilalți pui dacă alegeți o femelă), sa nu prezinte hernie ombilicală, evitați puii care par bolnavi (au purici, le lipsește păr, au cruste sau cu pete roșii pe piele, strănută, tușesc sau vomită, au supurații la ochi, urechi sau nas, sunt roșii sau iritați în jurul anusului, sunt prea slabi sau au burta mare, au gingii pale, sunt apatici, letargici, sunt deshidratați).
Rolul mamei puilor.
Un alt lucru care trebuie știut este ca puiul învață de la mamă cum să se descurce. De aceea, trebuie analizat cu atenție caracterul mamei. În mod normal, mama ar trebui să fie atentă la pui, fără a fi însă agresivă cu vizitatorii. Ea se va bucura de compania stăpânilor și în momentul în care, la vizitarea puilor, aceștia sunt însoțiți de persoane străine, are încredere în ei. După toate acestea, ne mai interesează un singur lucru: ce a consumat puiul până la această vârstă, dacă a supt suficient de la mamă și dacă este înțărcat complet.